Albu'
01-22-2010, 06:15 PM
DESPRE CARNE
Aditivii sintetici din semipreparatele din carne rămān īn organism chiar şi zece ani, pentru că tubul digestiv nu le poate digera. Consumul anual de mezeluri īn Romānia este de aproximativ zece kilograme pe cap de locuitor, ceea ce īnseamnă că, īn fiecare zi, un romān mănāncă cam 28-30 de grame de produse din carne.
Anul trecut, media ţărilor europene mergea către aproape 100 de grame consumate zilnic. Totuşi, diferenţa este dată de calitatea semipreparatelor romāneşti din carne, care este printre cele mai slabe din Europa, asta şi pentru că romānii nu se arată preocupaţi de ce pun īn farfurie.
Slănină multă şi injecţii cu apă.
Īn unităţile de producţie mari şi īn abatoarele tehnologizate, sacrificările de animale sunt rare. După tranşare, 80% din carne se foloseşte pentru specialităţi, iar restul intră īn producţia salamurilor, a cārnaţilor, parizerului şi a crenvurştilor.
Cantităţile sunt ajustate cu multă slănină tare, dar şi cu soia sau alte grăsimi hidrogenate. Malaxarea se face īntr-un recipient mare de metal, īn care se pun la tocat carnea, apoi slănina şi şoriciul. Din saci de rafie se adaugă făina de soia, şi, potrivit fiecărui reţetar, se adaugă aditivi sintetici şi coloranţi. Omogenizarea se face īn cāteva minute, iar pasta prinde gust şi aspect de carne. Ambalarea se face īn membrane de plastic, care, uneori, ajung să coste mai mult decāt compoziţia produsului.
De cealaltă parte, produsele premium", ca pastrama, muşchiul sau cotletul, sunt injectate cu saramură şi fosfaţi, compuşii care reţin cea mai multă apă.
Injectarea se face cu o maşină specială cu ac, iar vidarea maschează că produsul e umplut cu apă. Saramura, care trage foarte mult din greutatea produsului, are ca efecte secundare hipertensiunea arterială şi diabetul.
E-urile sunt importate şi, īn cele mai multe cazuri, condimentele precum ceapa sau usturoiul sunt prafuri obţiunite prin deshidratare.
Departe de "māncatul sănătos".
Gheorghe Mencinicopschi, directorul Insitutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti, spune că absolut toate produsele din magazine, mai puţin cele "eco", sunt pline de chimicale.
Cel mai mult, īnsă, atrage atenţia asupra intoxicării cu reclame: > "> Mezelurile şi sănătatea n-au nimic īn comun. Copiii n-ar trebui să consume niciun gram. De aceea, publicitatea este agresivă pe segmentul celor mici".
Chiar dacă au fost siliţi de legi să treacă pe etichete toate componentele reţetei, producătorii din Romānia se feresc să dezvăluie cantităţile adevărate de carne dintr-un produs.
Dintr-o listă de aproximativ 20 de ingrediente, doar unul singur este carne. Restul sunt fosfaţi, nitriţi, nitraţi, arome sintetice şi coloranţi, multă sare şi multă apă.
Medicii spun că efectele acestor aditivi nu apar de pe o zi pe alta. Īn schimb, pe timp īndelungat, efectele sunt dezastruoase. "Romānii s-au obişnuit să cumpere apă la la preţ de carne. Īn ultima vreme, au apărut tot soiul de aditivi care n-au fost testaţi toxicologic, dar pe care producătorii au īnceput să-i folosească intens. Dintre cei mai periculoşi sunt fosfaţii, care, īn exces, īmpiedică fixarea calciului īn oase. Imaginaţi-vă ce īnseamnă asta pentru copii", spune Gheorghe Mencinicopschi.
SCUMP. 80% din carnea tranşată merge pentru specialităţi, ca pastrama şi cotletul.
Etichetele fără valoare
Specialistul īn sănătate alimentară atrage atenţia că potenţiatorii de aromă, care se regăsesc chiar şi īn specialităţile mai scumpe din carne, provoacă un apetit ridicat şi dau de pendenţă: "Glutamatul monosodic dă un gust foarte bun. Stimulează pofta şi te face să mănānci īncontinuu. Efectul nu-i imediat, dar māncānd şi māncānd, duce la obezitate".
Din lista lungă de compuşi chimici alimentari, coloranţii sunt bombe pentru organism. "Roşul carmin se extrage dintr-o insectă. Īn procesul chimic de extracţie, se foloseşte aluminiul. Consumul distruge celulele nervoase şi riscul cel mai mare īl reprezintă Alzhaimerul", explică Gheorghe Mencinicopschi.
Aspectul de "delicios" al mezelurilor este dat, īn mare parte, de făina de soia sau de amidonul de cartofi, care au chiar 40% din compoziţia unui parizer ieftin sau a unui salam.
"Soia īn stare pură, nemodificată genetic, a ajuns să fie cel mai sănătos ingredient dintr-un salam. Amidonul, īn schimb, chiar n-are ce căuta īntr-un produs din carne. Pentru că nu vor să fie scrupuloşi, producătorii promit să-l treacă pe lista ingredientelor", spune Mencinicopschi.
Aditivii sintetici din semipreparatele din carne rămān īn organism chiar şi zece ani, pentru că tubul digestiv nu le poate digera. Consumul anual de mezeluri īn Romānia este de aproximativ zece kilograme pe cap de locuitor, ceea ce īnseamnă că, īn fiecare zi, un romān mănāncă cam 28-30 de grame de produse din carne.
Anul trecut, media ţărilor europene mergea către aproape 100 de grame consumate zilnic. Totuşi, diferenţa este dată de calitatea semipreparatelor romāneşti din carne, care este printre cele mai slabe din Europa, asta şi pentru că romānii nu se arată preocupaţi de ce pun īn farfurie.
Slănină multă şi injecţii cu apă.
Īn unităţile de producţie mari şi īn abatoarele tehnologizate, sacrificările de animale sunt rare. După tranşare, 80% din carne se foloseşte pentru specialităţi, iar restul intră īn producţia salamurilor, a cārnaţilor, parizerului şi a crenvurştilor.
Cantităţile sunt ajustate cu multă slănină tare, dar şi cu soia sau alte grăsimi hidrogenate. Malaxarea se face īntr-un recipient mare de metal, īn care se pun la tocat carnea, apoi slănina şi şoriciul. Din saci de rafie se adaugă făina de soia, şi, potrivit fiecărui reţetar, se adaugă aditivi sintetici şi coloranţi. Omogenizarea se face īn cāteva minute, iar pasta prinde gust şi aspect de carne. Ambalarea se face īn membrane de plastic, care, uneori, ajung să coste mai mult decāt compoziţia produsului.
De cealaltă parte, produsele premium", ca pastrama, muşchiul sau cotletul, sunt injectate cu saramură şi fosfaţi, compuşii care reţin cea mai multă apă.
Injectarea se face cu o maşină specială cu ac, iar vidarea maschează că produsul e umplut cu apă. Saramura, care trage foarte mult din greutatea produsului, are ca efecte secundare hipertensiunea arterială şi diabetul.
E-urile sunt importate şi, īn cele mai multe cazuri, condimentele precum ceapa sau usturoiul sunt prafuri obţiunite prin deshidratare.
Departe de "māncatul sănătos".
Gheorghe Mencinicopschi, directorul Insitutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti, spune că absolut toate produsele din magazine, mai puţin cele "eco", sunt pline de chimicale.
Cel mai mult, īnsă, atrage atenţia asupra intoxicării cu reclame: > "> Mezelurile şi sănătatea n-au nimic īn comun. Copiii n-ar trebui să consume niciun gram. De aceea, publicitatea este agresivă pe segmentul celor mici".
Chiar dacă au fost siliţi de legi să treacă pe etichete toate componentele reţetei, producătorii din Romānia se feresc să dezvăluie cantităţile adevărate de carne dintr-un produs.
Dintr-o listă de aproximativ 20 de ingrediente, doar unul singur este carne. Restul sunt fosfaţi, nitriţi, nitraţi, arome sintetice şi coloranţi, multă sare şi multă apă.
Medicii spun că efectele acestor aditivi nu apar de pe o zi pe alta. Īn schimb, pe timp īndelungat, efectele sunt dezastruoase. "Romānii s-au obişnuit să cumpere apă la la preţ de carne. Īn ultima vreme, au apărut tot soiul de aditivi care n-au fost testaţi toxicologic, dar pe care producătorii au īnceput să-i folosească intens. Dintre cei mai periculoşi sunt fosfaţii, care, īn exces, īmpiedică fixarea calciului īn oase. Imaginaţi-vă ce īnseamnă asta pentru copii", spune Gheorghe Mencinicopschi.
SCUMP. 80% din carnea tranşată merge pentru specialităţi, ca pastrama şi cotletul.
Etichetele fără valoare
Specialistul īn sănătate alimentară atrage atenţia că potenţiatorii de aromă, care se regăsesc chiar şi īn specialităţile mai scumpe din carne, provoacă un apetit ridicat şi dau de pendenţă: "Glutamatul monosodic dă un gust foarte bun. Stimulează pofta şi te face să mănānci īncontinuu. Efectul nu-i imediat, dar māncānd şi māncānd, duce la obezitate".
Din lista lungă de compuşi chimici alimentari, coloranţii sunt bombe pentru organism. "Roşul carmin se extrage dintr-o insectă. Īn procesul chimic de extracţie, se foloseşte aluminiul. Consumul distruge celulele nervoase şi riscul cel mai mare īl reprezintă Alzhaimerul", explică Gheorghe Mencinicopschi.
Aspectul de "delicios" al mezelurilor este dat, īn mare parte, de făina de soia sau de amidonul de cartofi, care au chiar 40% din compoziţia unui parizer ieftin sau a unui salam.
"Soia īn stare pură, nemodificată genetic, a ajuns să fie cel mai sănătos ingredient dintr-un salam. Amidonul, īn schimb, chiar n-are ce căuta īntr-un produs din carne. Pentru că nu vor să fie scrupuloşi, producătorii promit să-l treacă pe lista ingredientelor", spune Mencinicopschi.