Multi Romani sunt uitati..

[LostOne]

Multi Romani sunt uitati inafara Romaniei.. Statul Roman nu face nimica pentru ii a ajuta oricum suntem invatati cu critica statul. Ar trebui sa facem ceva, sa dam jos totul, sa se modifice totul de la 0. Toata constitutia totul.. Si sa fie pusi oameni competenti la conducere, care sa aibe voie sa stea doar 3 ani dupa care sa fie schimbatii si pusi pe lista de asteptare sau sa mearga la o munca adevarata pentru altii 3 ani!

Oricum singur, singuri.. nu putem face nimica, dar impreuna si cu ajutorul lui Dumnezeu orice este cu putinta!
http://www.youtube.com/watch?v=HQVU22MA57o&feature=channel_page

Deasemenea, multi oameni foarte cunoscuti sunt ... uitati...

http://ro.altermedia.info/cultura/cine-a-fost-nicolae-paulescu_9403.html

O carte foarte interesanta.. As recomanda-o pentru toti oameni intersati de ce se intampla in lume, este un strigat de trezire si de a deveni cu adevarat crestini si sa il urmam pe Iisus.
http://www.scribd.com/doc/2926781/NPaulescu-Spitalul-Coranul-Talmudul-Cahalul-Francmasoneria

Ar fii multe de zis, dar nu vreau sa intru in combatere cu "drepturile dracului" pardon.. drepturile omului!

Btw, cred ca mai degraba ar fii trebuit sa fie luata ca atare exemplu Morala Crestina decat drepturile omului care ii da voie unui homosexual sa isi faca treburile dar pe tine te poate condamna la ani grei daca iti inveti familia ca aceea este o boala mintala(dovedita stiintific - atata cat se mai crede in stiinta de azi -)

Multumesc pentru timpul alocat.

[Malasorte]

Intradevar nu trebuie sa ne asteptam multe de la statul roman, ci ar trebui ca romanii de afara sa se ajute unii pe altii, sa faca mici comunitati de romani, sa se poata ajuta intre ei.

[gushpi]

Deja se inmultesc atacurile asupra unitatilor comerciale gen banci si case de amanet!
Va veni o vreme cand atacurile vor fi date persoanelor fizice!
Pana la anarhie nu mai e mult ...
Rau este ca nu putem face nimic: nu exista uniune (sindicatele lupta doar pentru chestii punctuale), UE nu ne poate ajuta cu nimic...
Sincer? Si NOI (guv2.0) doar ... vorbim "discutii" de un an incoace!

[Stefan B.]

Pai ce sa facem :( daca suntem doar vreo 20 activi ? Partea buna e ca 1 an se implineste abia prin Aprilie . Trebuia chesita asta inceputa de vreo 2 ani , sa fie ceva functional acum in moment de criza..

Tu ce zici sa facem avand in vedere numarul de membrii si situatia actuala in Romania?

[gushpi]

Normale:
-sa infiintam un ziar in care prezentam tot ce fac la misto politicienii
-sa ne straduim sa "alipim" pe toti ziaristii care sunt in stare sa faca aceste investigatii
-sa contactam toate sindicatele serioase (NU FEDERATIILE!)
-sa cerem actiuni corelate din partea lor (ex: atunci cand pensionarii cer ceva corect sa reactioneze si ele pt ca interesul este national, cand sanitarii cer conditii normale de tratare, trebuie toata tara sa intre in greva...)
-sa infiintam o organizatie non-guvernamentala care sa actioneze, nu doar sa se lamenteze ca le-a otravit catelu' azi-noapte...
-sa federalizam toate organizatiile non-profit (care au ca obiect supravegherea democratiei)

Anormale (dar care vor apare independent de vointa noastra, atunci cand nivelul de trai va scadea semnificativ):
-infiintarea "organelor proletare de control"
-"linistirea" oamenilor de afaceri verosi
-inspaimantarea celor care se stiu cu musca pe caciula

[Stefan B.]

nu stiu ce sa zic de ziare, se scrie destul de mult prin ziare zic eu , problema este indiferenta oamenilor. Indiferenta care sper sa dispara acum ce criza atinge stomacul multora..

Restul ideilor sunt bune!

Trebuie cumva o modalitate de a analiza fraudele / tunurile , si ca organizatie sa putem da infractorii "politici" in judecata ca grup sau individual..

[Chiurtu Carmen]

Revenind la romani uitati...am sa prezint cativa oameni cu ar trebui sa ne mandrim nu sa intebam cine sunt si ce au facut...



O să începe cu Ion Mincu,architect de seama,născut la 20 decembrie 1852,la Focşani şi cu o activitate de peste 30 de ani relizând nenumarate obiective.Printre edificiile ridicate de acesta se afla si un numar însemnat de locuinţe,astăzi clădiri emblematice pentru capitala ţării noastre,dar şi pentru celelalte oraşe.A fost profesor la şcoala de arhitectură din Bucureşti şi întemeietorul unei şcoli de arhitectură naţionale.A restaurat biserica Stavropoleos în 1906 şi a proiectat mobilier pentru Palatul Justiţiei din Bucureşti şi pentru Catedrala din Constanţa.A proiectat urmatoarele locuinţe şi instituţii din Bucureşti:Casa Moneorul(1887);Casa Vernescu(1889);Casa Robescu(1895);Casa N.Pătraşcu,actualul sediu al Palatul copiilor şi sediul prefecturii;Şcoala de razboi;Şcoala centrala de fete(Casa Lahohary).In Craiova a făcut proiectu Palatului Comerţului(actuala primărie-1916), iar una dintre instituţii care îi poartă numele este Colegiul Tehic „ION MINCU”.In Galaţi Palatul administrativ(prefectura judeţului).O altă instituţie care îi poartă numele este în Bucureşti şi anume Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „ION MINCU”.
Intre anii 1895-1899 a fost deputat în Parlementul României, iar între anii 1903-1912 a fost preşedintele Societaţii Arhitecţilor Români.
Petre Antonescu(1873-1965) a fost planificator urban,arhitect,restaurator de monnumente istorice şi academician român,care s-a impus printre pesonalitaţile de frunte ale şcolii de ahitectură din prima jumătate a sec.XX.Din 1893 a studiat arhiectura la Paris,iar după întoarcerea în ţară a început o fumoasă activitate în învatământ,făcând parte mai trâziu din comisia monumentelor istorice.De alungul vieţii a făcut proiectul mai multor clădiri ce astăzi unele dintre ele sunt instituţii pubice din care amintim:primăria municipiului Bucureşti(1906-1910);Banca de Investiţii din Bucureşti(1915-1923);Arcul de Triumf (monument istoric închinat „Unirii tuturor românirol” din 1918);Palatul Băncii Marmorosch Blank & Co din Bucureşti;Palatul Creţulescu(Bucureşti) acesta fiind unul ditre puţinele proiecte ale acestuia pe care l-a făcut iîntr-un alt stil decât cel neo-românesc,adică renastere franceză.In Sinaia a făcut proiectul hotelului Palace răspunzând la invitaţia regelui Carol I,Cazinoul din Sinaia.In Craiova a proiectat clădirea prefecturii(1912-1913)
Alexandru Orascu(1817-1894) a fost planificator urban,profesor universitar si arhitect.Intre 1885-1889 a fost rectorul Universitaţii din Bucureşti,iar între anii 1890-1892 a fost preşedintele Legii Culturale.In 1840 a fost numit arhitect adjunct al arhitectului Cătălan,iar în 1876 a fost ministru Cultelor ai Instituţiilor publice şi primul preşedinte al Societaţii Arhitecţilor Români.Ca arhitect a promovat clasicismul,după proiectele lui construinde-se Universitatea din Bucureşti(sediul vechi),hotelul Continental din Constanţa,Mitropolia Nouă şi biserica Domniţa Bălaşa din Iaşi.
Grigore Cerchez(1850-1927) a fost profesor,inginer si arhitect.A fost unul dintre sustinatorii curentului de afirmare a specificului naţional românesc.A urmat cursuri de arhitectura la Ecole Centrales des Arts et Manufactures de la Paris,iar dupa ce s-a întors în ţara în perioada 1876-1879 în Bucureşti a ocupat funcţia de Inginer Şef al oraşului.De a lungul vieţii dupa prioectele lui s-au construit urmatoarele clădiri:Banca Naţionala a României(filiala Brăila,1886), iar În Bucureşti, Faţada Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”(1904-1908),a participat la proiectarea palatului Academiei de Studii Economice,Platul Institutului de Arhitectura „ION MINCU”,Casa Dissescu (1910-1912),Casa Manu(1915),Teatru Comediei(actualul Teatru Odeon-1911),Casa Dr.Herescu1911-1913),Casa Candiano-Popescu/Palatul Voievodal al regelui Mihai(actualul sediu al Bancii I.N.G.-1910),Biserica Bucur(restaurare-1909),Biserica cu Sibile( a refăcut planurile bisericii in 1931,asta dupa ce în 1912 ajunsese o ruină).
Duliu Marcu(1885-1966)s-a născut la Calafat şi a murit in Bucureşti,a fost membru titular al Academei Române(1955),preşedinte de onoare al Uniunii arhitecţilor din România şi arhitect.Operele sale au îmbint întotdeauna tradiţia arhitecturii naţionale cu formele arhitecturii contemporane.A studiat în Paris la Şcoala de Arte Frumoase şi a participat la construncţia Universitaţii împreună cu arhiectul Nicolae Chica-Budeşti(1912-1913).A fost profesor la Institutul de arhitectură „ION MINCU” iar printre proiectele sale se numără şi urmatoarele clădire:Palatul Victoria(1937),Hotelul Athenee( Bucureşti,1925-1927),Palatul Monopolurilor de Stat(Bucureşti,1934-1941),Clădirea Biblioteca Academiei Române(1936-1938),Piaţa Unirii din Oradea,Politehnica din Timişoare şi Teatrul(faţada).
Nicolae Ghica Budeşti(1869-1943)s-a născut la Iaşi,a fost arhitect român,promovator al renaşterii vechii arhitecturi româneşti şi a afirmat specificul naţioanal,stilului neo-românesc.Începând cu anul 1930 a fost membru de onoare al Academiei Române şi membru al Comisiei monumentelor istorice.După planurile acestuia s-au construit:Muzeul de etnografie,artă decorativă,artă naţională şi industrială(azi Muzeul Ţaranului Român,1912-1939);Biserica Sf.Vasile cel Mare(Bucureşti,1909),prima biserică greco-catolică din Vechiul Regat;Biserica Cuţitul de argint(Bucureşti);Biserica Copou (Iaşi);Mausoleul lui Vasile Alecsandri(Mirceşti);Casa Roseti(Bucureşti);Liceul din Ramnucul Vâlcea.
Haralamb Georgescu(1908-1977)cunoscut şi sub numele de Harlan Georgescu a fost în perioada interbelică arhitect modernist român,discipol şi partener al lui Horia Creangă.La vârsta de 47 de ani,după instaurarea regimului comunist pleacă în S.U.A. fiind la început profesor la Şcoala de Arhitectură a Universitaţii din Nebraska,iar în anul 1951 s-a mutat in Loa Angeles,unde a început o profundă şi intensă activitate profesională.A lucrat individual şi în parteneriat,creând un număr mare de proicte până la decesul din toamna anului 1977.În România a rămas aproape necunoscut printre arhitecţi,până la (re)descoperirea acestuia de către arhitectul Tim Braseth în 2007.Cele mai importante lucrări ale lui au fost:Hotelul ARO Palace(Braşov);Halele Obor(Bucureşti);Imobilul ARO (Bucureşti);Casa Pasinetti(Beverly Hills);Summtridge Drive(Beverly Hills).
Ştefan Burcuş(1870-1928) a fost un arhitect cunoscut al ţarii noastre dar şi în stăinătate.A făcut cursuri la Şcoala de Bele Arte din Paris,iar în timpul anilor de studii a câştigat 7 medalii aspect considerat un record de participanţi la acele cursuri dar şi pentru vremurile respective.Din proictele sale au ieşit urmatoarele clădiri:Palatul Bursei(1906-1912);Catedrala ortodaxă Sf.Nicolae din Galaţi;iar în parcul Carol a proiectat Castelul Ţepeş şi palatul artelor,ambele împreună cu Victor Ştefănescu.

[Chiurtu Carmen]

In cele de mai sus am enumerat doar cativa din arhitectii Romaniei...!!!

[Chiurtu Carmen]

Corneliu Baba - s-a nascut la Craiova in anul 1906 si a decedat in 1997 la Bucuresti.A studiat pt.scurt timp(1926)la Scoala Nationala de Arte Frumoase Bucuresti si anul urmator si-a continuat studiile cu ajutorul lui Nicolae Tonitza in Iasi,primind diploma in Arte Frumoase(1930),unde mai tarziu a fost numit asistent al departamentului de pictura in 1939 si apoi profesor in anul 1946.A avut o perioada in care s-a refugiazat in tablourile cu tarani si scene din timpul rascoalei din 1907 si mai tarziu a redescoperit chipul si universul taranului roman,dandu-le simbolul permanentei,din aceasta epoca dateaza tablourile:"Intoarcerea de la sapa'(1943);"Taranii"(1953);"Odihna pe camp"(1954);"Oameni odihnandu-se".In anul 1955 plecarea in Rusia i-a fost permisa(atunci Uniunea sovietica)si a castigat o medalie de aur la o expozitie internationala la Varsovia.În 1958, Baba a fost numit Profesor de Pictură la Institutul de Arte Frumoase "Nicolae Grigorescu" din Bucureşti şi a primit titlul de Maestru Emerit al Artelor,apoi in urmatorii ani impreuna cu tablourile sale a calatorit in toata lumea participand la expozitii in diverse locuri precum:Helsinki;New Delhi;Cairo si Viena culminand cu o expozitie pesonala in anul 1964 la Bruxelles.In 1962 guvernul roman i-a acordat titlul de "Artistul poporului",in urmatorul an a adeveniit membru corepondent al Academiei romane,iar in 1964 a devenit membru al Academiei de Arte Frumoase din Berlinul de Est.Premiile şi expoziţiile au continuat să se acumuleze, conducându-l spre o expoziţie personală la New York în 1970 şi aducându-i decoraţia Steaua Roşie în 1971.În 1988, pictorul s-a rănit grav într-o căzătură în atelierul lui şi a fost imobilizat mai multe luni. Deşi ultimii ani ai săi nu au fost printre cei mai productivi ai carierei sale, totuşi calibrul operei sale rămâne ridicat. Cu puţin timp înainte de moartea sa în 1997, Baba şi-a publicat memoriile sale, Notele unui artist din Europa de est. A primit, postum, premiul de excelenţă al Fundaţiei Culturale Române.proape toate operele lui Corneliu Baba au rămas în România, abia dacă există vreun muzeu mai important din ţară care să nu aibă măcar o operă de-a sa. Una dintre puţinele opere din afara României este tabloul impresionist numit Frica, aflat la Muzeul Szepmuveszeti din Budapesta. Printre cele mai importate opere sunt o serie de portrete care au determinat criticii să-l compare cu Francisco Goya. Printre acestea sunt portretul din 1952 al lui Mihail Sadoveanu (aflat la Muzeul de Artă Timişoara) şi portretul din 1957 al lui Krikor Z. Zambaccian (la Muzeul Zambaccian, tot în Bucureşti).Corneliu Baba este cel mai mare portretist român. Îşi pregătea portretele, pe urmele maestrului său Rembrandt, printr-un un număr uriaş de schiţe ale mâinilor sau ochilor.În prezent, cea mai mare colecţie de lucrări dar şi obiecte ale artistului se găsesc în Colecţia Baba, la Muzeul de Artă Timişoara. Colecţia a fost donată muzeului de soţia artistului şi include 90 de piese, printre care şi câteva tablouri aduse de la Muzeul Naţional de Artă şi de la Muzeul de Artă Bucureşti.
Acesta este unul dintre pictorii,oameni de valuare ai Romaniei!!! An sa incerc macar sa amintesc si alti pictori ai tarii noastre:

Nicolae Grigorescu (1838 - 1907)
Ştefan Luchian (1868 - 1916)
Elena Greculesi (1928 - )
Eugen Drăguţescu (1914 - 1992)
Alexandru Ciucurencu (1903 - 1977)
Alexandru Pascu-Gheorghe
Barbu Iscovescu (1816 - 1854)
Brăduţ Covaliu (1924 - )
Camil Ressu (1880 - 1962)
Călin Alupi (1906 - 1988)
Dimitrie Gavrilean
Dumitru Ghiaţă (1888 - 1972)
Ioan Mirea (1912 - 1987)
Nicolae Dărăscu (1883 - 1959)
Vladimir Zamfirescu
Nicolae Tonitza (1886 - 1940)
Lucian Grigorescu (1894-1965)
M. H. Georgescu (1892 -1932)
Victor Brauner (1903 - 1966)
Vintilă Mihăescu (1943 - )
Viorel Mărgineanu
Viorel Poiată
Virgil Almăşan (1926 - )
Vladimir Şetran (1935 - )

[Crescent86]

This video has been removed due to terms of use violation.
asta imi zice la filmuletul de pe YouTube. ce s-a intamplat? ce violase?

[Stefan B.]

multi "prieteni" raporteaza filmuletele romanesti drept spam sau mai stiu eu ce, si daca is organizati bine pot scoate orice de pe net..

[Overmind]

YouTubeu e suficient de sponsorizat de unii incat sa faca curat la cererea respectivilor.

[Chiurtu Carmen]

Haideti sa vedem ce valoare au avut cele mai scumpe tablouri vandute anul acesta la licitatie...

Ştefan Luchian – Peisaj de iarnă
200.000 LEI

Lucrarea, realizată în ulei pe pânză, a fost licitată de casa GoldArt, preţul de pornire fiind de 186.000 de lei. Printre lucrările adjudecate la cea mai recentă licitaţie se numără tabloul „Nud“, pictat de Iosif Iser, cumpărat pentru suma de 145.000 de lei, şi lucrarea „Interior“, semnată de Gheorghe Petraşcu, adjudecată pentru 142.500 de lei.
Ion Țuculescu – Compoziţie/Costineşti
179.000 LEI*

Cele două picturi au fost oferite co*lecţionarilor şi investitorilor la li*citaţia de primăvară organizată de casa Artmark.

Pasionaţii de artă au fost generoşi şi în cazul lucrărilor „Natură statică cu farfurie olandeză“ de Eustaţiu Stoenescu, vândută pentru 130.000 de lei, „Madona cu pruncul“ de Carlo Dolci şi „Natură moartă cu cărţi şi pere“ de Gheor*ghe Petraşcu, fiecare adjudecată pentru 114.000 de lei.
Corneliu Baba – Autoportret
160.000 LEI

Tabloul a fost vândut în cadrul celui mai recent eveniment organizat de casa Alis, ce a avut loc la sfârşitul lunii martie. În cadrul aceleaşi li*citaţii a mai fost adjudecată şi opera pictorului Nicolae Dărăscu, „Flori“, pentru 70.000 de lei. Pentru aceeaşi sumă, în cadrul unei alte licit**aţii, a fost vândut şi tabloul lui Gheorghe Petraşcu, „Casa atelier din Târgovişte“.

[Chiurtu Carmen]

Lucrarea "Maci" a lui Ştefan Luchian, evaluată la peste 150.000 de euro, va fi scoasă la licitaţie de casa "Artmark," joi, la Grand Hotel Continental din Capitală.

La licitaţia ce va avea loc joi, de la ora 19.30, casa Artmark va oferi spre vânzare aproximativ 40 de opere, semnate de Ştefan Luchian, Iosif Iser, Samuel Mützner, Hans Mattis-Teutsch, Theodor Pallady, Octav Angheluţă şi Mircea Ciobanu, Ion Pacea, Ion Alin Gheorghiu, alături de alţi artişti români de prim rang, lucrările făcând parte din colecţiile Tiberiu Puica şi George Ivaşcu.
Asta dupa ce mai bine de 50 de ani, timp în care a fost admirată numai de către apropiaţii colecţionarului Tiberiu Puica