Alimente cu aditivi de pe piata

[ingrid]

„Cu excepţia maladiilor provenind din cauze accidentale,
otrăvire (plumb, arsenic, etc), din microorganisme extrem de
virulente, malformaţii congenitale, majoritatea bolilor cunoscute
îşi au originea direct sau indirect într-o alimentaţie incorectă".
(Dr. W. Kollath)




„Bolile de care suferă omul, urmare a civilizaţiei,
iau naştere mai ales prin intermediul alimentaţiei
şi pot fi vindecate tot numai pe calea unei alimentaţii corecte".
(Dr. H. P Rusch)

Majoritatea produselor alimentare conţin aditivi (cunoscuţi sub denumirea
• 1 IIT~i|| * w 1 1 r»w « * * 1 1
generica de "E"-uri)5 care conserva, dau culoare, forma, spumeazaşi mai ales dau
aroma în mod artificial, facând astfel produsul atragator şi vandabil timp
îndelungat.


"Produsele alimentare cu termen de garanţie de un an sau doi nu sunt o raritate. Nu
ne putem aştepta ca un produs atât de vechi sa fie bun pentru organismul nostru,
chiar daca el are autorizaţia sanitara pentru a fi comercializat. Este suficient sa ne
gândim ca o maioneza se altereaza în mod normal foarte repede (în 24 sau maxim
48 de ore), deoarece ea constituie o hrana foarte buna pentru bacterii. Va puteţi
închipui cât de hranitoare poate fi o maioneza din conserva, care a fost produsa
acum o luna, a fost pastrata la temperatura camerei şi care nu are semne evidente
de alterare deoarece are atât conservant încât bacteriile nu pot trai hranindu-se cu
ea. Oare de ce corpul uman s-ar putea hrani cu aceeaşi substanţa, cu aceeaşi hrana
moarta pe care bacteriile o refuza?"
Întrebare pe care o adreseaza ing. Leonard Radut,
director al Laboratoarelor Genna

Cercetătorii spun ca aditivii alimentari sunt substanţe chimice de sintezăşi,
deoarece ele nu se găsesc în mod natural, nu ar trebui să facă parte din
alimentaţia noastră. Impactul E-urilor asupra organismului este devastator,
deoarece ele nu sunt recunoscute şi acceptate de către acesta. O substanţă
străină, afirmă medicii, nu poate fi administrată timp îndelungat fără a produce
efecte secundare. Consumul îndelungat de produse alimentare aditivate sintetic
produce în organismul uman un bombardament asupra organelor interne,
provoacă distrugerea sistemului imunitar (acesta ajunge să producă anticorpi
peste măsură, folosindu-i împotriva propriului organism), precum şi o serie de
tumori maligne şi benigne.


Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări
Alimentare, membru al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Forestiere, consideră că
incidenţa alarmantă a unor forme de cancer este strâns legată de avalanşa
produselor alimentare bogate în E-uri nocive, consumate frecvent de români. De
asemenea, E-urile periculoase sunt "vinovate" de răspândirea bolilor
cardiovasculare, ale tubului digestiv şi a alergiilor.

"Una este sa manânci un mar şi cu totul altceva este sa bei un compot de
mere conservat cu aditivi", semnaleaza prof. dr. Mencinicopschi. Domnia
sa atrage atenţia, totodata, asupra mezelurilor, în special asupra
parizerului, crenvurştilor, bauturilor racoritoare şi preparatelor conservate
cu substanţe chimice (în special supele la plic sau alimentele afumate).


Potrivit rapoartelor organizaţiilor internaţionale, mortalitatea în rândul
populaţiei globului, cauzata de consumul alimentelor îmbogaţite cu
substanţe artificiale, se afla pe locul al IlI-lea, dupa consumul de droguri
şi medicamente şi dupa accidentele de circulaţie.


Conform raportului Comisiei Naţionale de Oncologie - 2000, în România
cancerul este într-o creştere alarmantaşi se estimeaza ca aceasta afecţiune
va deveni în scurt timp "boala mileniului III", împotriva careia nu exista
înca premisele ca se va descoperi un antidot. Cancerul este, fara îndoiala,
o consecinţa. Chiar daca nu au fost descoperite în totalitate cauzele acestei
boli ucigatoare, cercetatorii au reuşit sa contureze trei dintre acestea:
poluarea, tutunul şi alimentaţia. Cea din urma, potrivit unor studii recente,
pare a fi una dintre cele mai importante cauze ale apariţiei cazurilor de
cancer.

Conform normelor oficiale, prin aditivi alimentari se înţelege orice substanţă
care, în mod normal, nu este consumată ca aliment în sine şi care nu este
ingredient alimentar caracteristic având sau nu o valoare nutritivă şi prin a
cărui adăugare intenţionată la produsele alimentare în scopuri tehnologice, în
decursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament şi
ambalare a unor asemenea produse alimentare devine o componentă a lor.
In listele internaţionale (ca şi în cea naţională), aditivii sunt clasificaţi în 25 de categorii şi
numerotaţi specific:
coloranţi - pentru a schimba sau a da culoare; E100-E182
conservanţi- substanţe care prelungesc perioada de păstrare a alimentelor prin protejarea
lor împotriva alterării produse de microorganisme; E200-E297
antioxidanţi - substanţe care prelungesc perioada de păstrare a alimentelor prin
protejare împotriva oxidarii (de exemplu: râncezirea, schimbarea culorii); E300-E390
emulgatori - asigură un amestec omogen între apa şi grăsimile alimentare; E400-E496
săruri de topire E400-E496
agenţi de îngrosare- substanţe care au capacitatea de a mări vâscozitatea produselor
alimentare; E400-E496
agenti de gelfiere-substanţe care permit şi care ajută la formarea gelurilor; E400-E496
stabilizatori- substanţe care fac posibilă menţinerea proprietăţilor fizico-chimice ale
alimentelor, menţinând omogenizarea dispersiilor, culoarea etc.; E400-E496

agenti de gust (aromatizanti) - se împart in trei categorii: a) substante aromate
naturale - se obţin prin procese fizice enzimatice sau microbiologice din materii
prime de origine vegetala sau animala; b) substanţe identic naturale - sunt identice
din punct de vedere al compoziţiei cu aromele naturale, componentele fiind
obţinute prin sinteza; c) substanţe artificiale - se obţin prin sinteza, având structura
şi compoziţia diferite de cele naturale; E600-E640
acidifianţi - substante care cresc aciditatea alimentelor, imprimandu-le un gust
acru; E300-E390 agenţi antiaglomeranţi - E500-E580
amidon modificat- E1400-E1450
edulcoranţi (îndulcitori) - substanţe (altele decat zaharul) care se utilizeaza
pentru a da gust dulce alimentelor; E900-E999
substanţe de afânare - substanţe care contribuie la creşterea volumului
alimentelor fara a modifica valoarea energetica; E400-E496
antispumanţi- se folosesc pentru reducerea şi prevenirea spumei; E500-E580
agenţi de suprafaţă şi albire-E900-E999 / E1500-1520
agenţi deîntărire-afermisanţi - E500-E580
umectanţi - E1200-E1202 / E1400-E1450 / E1500-E1520
enzime E1100-E1105

[ingrid]

Sursele aditivilor
Aditivii alimentari sunt substanţe mai rar extrase din materii prime naturale, de cele mai multe
ori fiind de sintezăşi în acelasi timp relativ neconventionale.
Intre aditivi, aromatizanţii alimentari cuprind substanţe naturale sau sintetice foarte variate.
Aromatizantii sintetici sunt admişi numai pentru aromatizarea produselor zaharoase, de
patiserie, îngheţată, ciocolată, margarina, băuturi alcoolice distilate şi altor produse conform
normelor de igienă.
In ceea ce priveşte coloranţii alimentari, aceştia pot avea atât surse naturale cât şi artificiale.
De exemplu, în familia coloranţilor galbeni întâlnim:
- E100, Curcumina, are o sursă naturalăşi anume şofranul de India
- E104, Quinolina, are o sursă artificialăşi anume gudronul sintetic de huilă
- E102, Tartrazina, produs chimic ce are ca sursa colorant Azo
- E107 sau Galben 2G, produs sintetic avand ca sursă atât gudronul sintetic de huilă cât şi
colorantul Azo
- E110, Galben Floarea Soarelui, produs sintetic având ca sursă atât gudronul sintetic de huilă
cât şi colorantul Azo.
In familia coloranţilor roşii, întalnim:
- E120, acidul carminic, obtinut din surse naturale şi anume din crusta insectelor gestante
- E122, E123, E124, E127, E128 au surse sintetice fiind obtinuţidin gudronul sintetic de huilă
şi colorantul Azo
In familia coloranţilor albaştrii:
-E131, E132, E133 au ca sursă naturală gudronul de huilă
Sunt folositi ca şi coloranti alimentari naturali: carotenul, xantofila şi clorofila.
Coloranţii artificiali au o mare putere de colorare, sunt relativ mai ieftini decât cei naturali, uşor
de păstrat şi de întrebuinţat.





Zero zahăr, savoare maximă


Ingrediente: dioxid de carbon,
caramel, aspartam, acid citric şi
acid fosforic alimentar, benzoat
de sodiu, cafeina, aroma de
cola.


E211 (benzoatul de sodiu) este folosit ca antiseptic, conservant alimentar şi pentru a masca
gustul unor alimente de calitate slaba; bauturile racoritoare cu aroma de citrice conţin o
cantitate mare de benzoat de sodiu (pana la 25 mg/250 ml); se mai adauga în lapte şi
produse din carne, produse de brutarie şi dulciuri; prezent în multe medicamente (Tylenol,
Phenergan); se cunoaste ca provoaca urticarie şi agraveaza astmul. Asociaţia
consumatorilor din Piata Comuna Europeana îl considera cancerigen, însa este permis în
România; interzis în SUA.
E330 (acid citric) - produce afecţiuni ale cavitaţii bucale (afte) şi are actiune cancerigena.
Se gaseşte în cele mai multe sucuri care se afla în comerţ, muştar (sub forma de arome),
ciuperci conservate


Îndemnul
producătorilor:
Dare for more; 2,5
l la preţ de 2 l


E 338 (acid fosforic) - produce tulburări digestive (indigestie, voma, colici abdominale
s.a.); folosit şi în preparatele din brânză
E 951 (aspartam) este un îndulcitor des folosit şi poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli;
cancerigen. Întâlnit în guma de mestecat, produse zaharoase, băuturi răcoritoare; interzis în
SUA. Pe termen lung, prin scăderea imunităţii, consumul în exces de aspartam expune la
gripă, boli de plămâni, infecţii urinare şi intestinale. Lipsa de calciu apare şi ea în timp.
Folosirea aspartamului are şi alte efecte nocive asupra sănătăţii: cefalee, insomnie,
tulburări de vedere, auz şi memorie, oboseală,palpitaţii şi predispune la îngrăşare. In
acelasi timp, E 951 joacă un rol important în declanşarea tumorilor cerebrale, a sclerozei
multiple, malformaţiilor şi diabetului.
Cafeina - un alcaloid care în cantităţi mari provoacă palpitaţii, creşterea presiunii
sangvine, vomă, convulsii, diaree, micţiuni frecvente, insomnie, crampe stomacale,
tremurături ale mâinilor, spasme musculare, scăderea calcemiei.

Ingrediente: apă, concentrat natural
de portocale, aspartam, acesulfam K,
acidifiant - acid citric, conservant -
benzoat de sodiu, sorbat de potasiu
(E 202), colorant - beta caroten,
antioxidant - acid ascorbic.

E 951 (aspartam), E 950 (acetsulfam
K), E 330 (acid citric), E 211
(benzoat de sodiu) - cancerigene
BĂUTURĂ RĂCORITOARE NECARBONATATĂ CU ÎNDULCITORI
(suc de portocale mi» 5X). Produsa şi îmbuteliata deSIGAT BEVERAGE COMPANY SA,
h Şos. Viilor, (ir. 55, Bucureşti, Tel: (021) 336 89 70, fan: (021) 33Î 3272,
Ingrediente; apa, concentrat natural de {lortotale, aspartam (conţină fenilalanină) 4*
â |^ Acesidfam K; acidifiant: acid citric; contenant: benzoat de sodiu, sorbat de potasiu;
W| colorant: beta caroten; antioiidanfcacWascorbic.
P A se consuma de preferinţa înainte de data inscris! pe ambalaj. W) j^ţ^
A se păstra la loc ferit de soare la o temperatură între 4-201 S x5£

Acidul benzoic (E 210) şi derivaţii lui
sunt cancerigeni (E 213 benzoat de
calciu - E218)

Cappy, Tempo light, Grapefruit, fără zahăr


Ingrediente: apă, suc de grapefruit minimum 4%, acidifiant acid citric,
stabilizatori E 452 (polifosfaţi), E 455, E 1450, îndulcitori ciclamat de sodiu,
acetsulfam K şi aspartam, conservanţi sorbat de potasiu (E 202) şi benzoat de
sodiu, arome identic naturale, chinină.


E330 (acid citric), E 951 (aspartam), E 950 (acetsulfam-k), E 211 (benzoat de
sodiu) - cancerigene

E 952 (ciclamat) este un îndulcitor artificial care poate produce migrene şi alte
reacţii adverse; unele testări au arătat că poate fi cancerigen; este interzis în
SUA (din 1970) şi Anglia din cauza potenţialului cancerigen.
E 455 (difosfaţi) - în cantităţi mari pot determina tulburări ale raportului
calciu/fosfor în organism
E 452 (polifosfaţi) - în cantităţi mari alterează activitatea metabolică a
organismului





Ingrediente: apă, dioxid de carbon, colorant caramel, îndulcitori
ciclamat de sodiu, acetsulfam-K şi aspartam, acidifianţi acid
fosforic, acid citric, arome naturale, conservant benzoat de
sodiu, cafeina.

E 330 (acid citric), E 951 (aspartam), E 950 (acetsulfam-K),
E 952 (ciclamat), E 211 (benzoat de sodiu) - cancerigene
E 338 (acid fosforic) - produce tulburări digestive


Creme Ole, cu gust de vanilie (gata
în trei minute, fără fierbere), cât şi
Praf de budincă cu gust de
banane, de la Dr.Oetker
Ingrediente: zahăr pudră, amidon
modificat din porumb, aromă de
vanilie, gelifiant,
carboximetilceluloză, coloranţi
1 * ' • li 1 • 1 • w •
alimentari galben de qumolemăşi
sunset yellow
E 110 (sunset yellow) - intră în componenţa sucurilor, dropsurilor, îngheţatei,
snacks-urilor; în unele băuturi, medicamente, conserve de peşte, prafuri de budincă
colorându-le în galben "apus de soare"; cancerigen (tumori renale); alte efecte:
congestie nazală, alergii, hiperactivitate, dureri abdominale, vomă, indigestie;
interzis în Norvegia.
E 466 (carboximetilceluloză) - produce tulburări digestive (indigestie, vomă, colici
abdominale s.a.)

E 104 (Quinoline Yellow) - folosit în rujuri, produse pentru păr, parfumuri, o
largă gamă de medicamente; colorant galben pentru îngheţate, dropsuri, prafuri de
budincă; provoacă dermatite; interzis în Australia, USA şi Norvegia.

E 110 (sunset yellow), E 330 (acid citric) - cancerigene

E 440 (pectina) în cantităţi mari provoacă disconfort
intestinal; folosit în gemuri, jeleuri, sosuri.


Ingrediente: lapte praf, zahăr,
grăsimi vegetale, coloranţi (E
127, E141, E132, E102) şi
stabilizatori (E471, E412,
E410), acid citric (E330),
arome naturale identice,
glucoză

E127 (eritrozina) - colorant roşu pentru compoturi şi alte alimente;
provoacă mutaţii genetice, provoacă cancer al tiroidei la şobolani
(studiu din anul 1990), posibil şi la om; întâlnit în băuturi alcoolice,
îngheţată, prăjituri, bomboane, sucuri răcoritoare; interzis în SUA
din 1990 şi Norvegia.

E132 (indigotina) este un colorant care se adaugă în tablete şi
capsule, îngheţată, dulciuri, produse de patiserie, biscuiţi; poate
provoca greaţă, vomă, hipertensiune arterială, urticarie, probleme
de respiraţie şi alte reacţii alergice; interzis în Norvegia.
E 412 (guma guar) - poate provoca greaţă, meteorism şi crampe, reduce nivelul
colesterolului.

E 102 (tartrazina) - colorant galben care se gaseşte în dulciuri (budinci,
îngheţate, dropsuri), bauturi, muştar, supe instant, gemuri, cereale, snacks-
uri; are acţiune cancerigena (tumori tiroidiene), poate provoca mutaţii
cromozomiale; determina deficienţe în vitamina B6 şi zinc; geneaza crize
de astm bronşic, urticarie şi hiperactiviate la copii; interzis în Norvegia,
Austria, Suedia, Elveţia, Marea Britanie, Olanda
APC România solicita autoritaţilor de resort interzicerea folosirii acestui
compus, cel puţin pentru produsele frecvent consumate de copii, deoarece
s-a constatat ca dozele mari de tartrazina determina modificari histologice
ireversibile ale ficatului. Ţinând cont ca acest compus este frecvent folosit
în bauturile racoritoare pe perioada verii, problemele cauzate de tartrazina
pot deveni extrem de grave. Doza maxima admisa pentru consum este de
0,75 mg/kg corp, iar în produsele alimentare 70 mg/kg corp, cu excepţia
rahatului, unde doza admisa este de 30 mg/kg. Cu alte cuvinte, daca un
producator introduce în bauturi racoritoare cantitatea maxima de colorant
- 70 mg/kg (echivalent litru) - atunci o persoana de 30 kg care bea doi litri
de suc va ingera 140 mg colorant, în timp ce doza maxima admisa pentru
opersoana de 30 kg este de 22,5 mg.

Ingrediente: lapte degresat
rehidratat, zahăr, grăsimi
vegetale, pulpă de căpşuni,

[ingrid]

Sursele aditivilor
Aditivii alimentari sunt substanţe mai rar extrase din materii prime naturale, de cele mai multe
ori fiind de sintezăşi în acelasi timp relativ neconventionale.
Intre aditivi, aromatizanţii alimentari cuprind substanţe naturale sau sintetice foarte variate.
Aromatizantii sintetici sunt admişi numai pentru aromatizarea produselor zaharoase, de
patiserie, îngheţată, ciocolată, margarina, băuturi alcoolice distilate şi altor produse conform
normelor de igienă.
In ceea ce priveşte coloranţii alimentari, aceştia pot avea atât surse naturale cât şi artificiale.
De exemplu, în familia coloranţilor galbeni întâlnim:
- E100, Curcumina, are o sursă naturalăşi anume şofranul de India
- E104, Quinolina, are o sursă artificialăşi anume gudronul sintetic de huilă
- E102, Tartrazina, produs chimic ce are ca sursa colorant Azo
- E107 sau Galben 2G, produs sintetic avand ca sursă atât gudronul sintetic de huilă cât şi
colorantul Azo
- E110, Galben Floarea Soarelui, produs sintetic având ca sursă atât gudronul sintetic de huilă
cât şi colorantul Azo.
In familia coloranţilor roşii, întalnim:
- E120, acidul carminic, obtinut din surse naturale şi anume din crusta insectelor gestante
- E122, E123, E124, E127, E128 au surse sintetice fiind obtinuţidin gudronul sintetic de huilă
şi colorantul Azo
In familia coloranţilor albaştrii:
-E131, E132, E133 au ca sursă naturală gudronul de huilă
Sunt folositi ca şi coloranti alimentari naturali: carotenul, xantofila şi clorofila.
Coloranţii artificiali au o mare putere de colorare, sunt relativ mai ieftini decât cei naturali, uşor
de păstrat şi de întrebuinţat.





Zero zahăr, savoare maximă


Ingrediente: dioxid de carbon,
caramel, aspartam, acid citric şi
acid fosforic alimentar, benzoat
de sodiu, cafeina, aroma de
cola.


E211 (benzoatul de sodiu) este folosit ca antiseptic, conservant alimentar şi pentru a masca
gustul unor alimente de calitate slaba; bauturile racoritoare cu aroma de citrice conţin o
cantitate mare de benzoat de sodiu (pana la 25 mg/250 ml); se mai adauga în lapte şi
produse din carne, produse de brutarie şi dulciuri; prezent în multe medicamente (Tylenol,
Phenergan); se cunoaste ca provoaca urticarie şi agraveaza astmul. Asociaţia
consumatorilor din Piata Comuna Europeana îl considera cancerigen, însa este permis în
România; interzis în SUA.
E330 (acid citric) - produce afecţiuni ale cavitaţii bucale (afte) şi are actiune cancerigena.
Se gaseşte în cele mai multe sucuri care se afla în comerţ, muştar (sub forma de arome),
ciuperci conservate


Îndemnul
producătorilor:
Dare for more; 2,5
l la preţ de 2 l


E 338 (acid fosforic) - produce tulburări digestive (indigestie, voma, colici abdominale
s.a.); folosit şi în preparatele din brânză
E 951 (aspartam) este un îndulcitor des folosit şi poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli;
cancerigen. Întâlnit în guma de mestecat, produse zaharoase, băuturi răcoritoare; interzis în
SUA. Pe termen lung, prin scăderea imunităţii, consumul în exces de aspartam expune la
gripă, boli de plămâni, infecţii urinare şi intestinale. Lipsa de calciu apare şi ea în timp.
Folosirea aspartamului are şi alte efecte nocive asupra sănătăţii: cefalee, insomnie,
tulburări de vedere, auz şi memorie, oboseală,palpitaţii şi predispune la îngrăşare. In
acelasi timp, E 951 joacă un rol important în declanşarea tumorilor cerebrale, a sclerozei
multiple, malformaţiilor şi diabetului.
Cafeina - un alcaloid care în cantităţi mari provoacă palpitaţii, creşterea presiunii
sangvine, vomă, convulsii, diaree, micţiuni frecvente, insomnie, crampe stomacale,
tremurături ale mâinilor, spasme musculare, scăderea calcemiei.

Ingrediente: apă, concentrat natural
de portocale, aspartam, acesulfam K,
acidifiant - acid citric, conservant -
benzoat de sodiu, sorbat de potasiu
(E 202), colorant - beta caroten,
antioxidant - acid ascorbic.

E 951 (aspartam), E 950 (acetsulfam
K), E 330 (acid citric), E 211
(benzoat de sodiu) - cancerigene
BĂUTURĂ RĂCORITOARE NECARBONATATĂ CU ÎNDULCITORI
(suc de portocale mi» 5X). Produsa şi îmbuteliata deSIGAT BEVERAGE COMPANY SA,
h Şos. Viilor, (ir. 55, Bucureşti, Tel: (021) 336 89 70, fan: (021) 33Î 3272,
Ingrediente; apa, concentrat natural de {lortotale, aspartam (conţină fenilalanină) 4*
â |^ Acesidfam K; acidifiant: acid citric; contenant: benzoat de sodiu, sorbat de potasiu;
W| colorant: beta caroten; antioiidanfcacWascorbic.
P A se consuma de preferinţa înainte de data inscris! pe ambalaj. W) j^ţ^
A se păstra la loc ferit de soare la o temperatură între 4-201 S x5£

Acidul benzoic (E 210) şi derivaţii lui
sunt cancerigeni (E 213 benzoat de
calciu - E218)