ingrid
07-22-2009, 01:30 PM
Aditivii alimentari
„Cu excepţia maladiilor provenind din cauze accidentale,
otrăvire (plumb, arsenic, etc), din microorganisme extrem de
virulente, malformaţii congenitale, majoritatea bolilor cunoscute
îşi au originea direct sau indirect într-o alimentaţie incorectă".
(Dr. W. Kollath)
„Bolile de care suferă omul, urmare a civilizaţiei,
iau naştere mai ales prin intermediul alimentaţiei
şi pot fi vindecate tot numai pe calea unei alimentaţii corecte".
(Dr. H. P Rusch)
Majoritatea produselor alimentare conţin aditivi (cunoscuţi sub denumirea
• 1 IIT~i|| *\ w 1 1 r»w « * * 1 1
generica de "E"-uri)5 care conserva, dau culoare, forma, spumeazaşi mai ales dau
aroma în mod artificial, facând astfel produsul atragator şi vandabil timp
îndelungat.
"Produsele alimentare cu termen de garanţie de un an sau doi nu sunt o raritate. Nu
ne putem aştepta ca un produs atât de vechi sa fie bun pentru organismul nostru,
chiar daca el are autorizaţia sanitara pentru a fi comercializat. Este suficient sa ne
gândim ca o maioneza se altereaza în mod normal foarte repede (în 24 sau maxim
48 de ore), deoarece ea constituie o hrana foarte buna pentru bacterii. Va puteţi
închipui cât de hranitoare poate fi o maioneza din conserva, care a fost produsa
acum o luna, a fost pastrata la temperatura camerei şi care nu are semne evidente
de alterare deoarece are atât conservant încât bacteriile nu pot trai hranindu-se cu
ea. Oare de ce corpul uman s-ar putea hrani cu aceeaşi substanţa, cu aceeaşi hrana
moarta pe care bacteriile o refuza?"
Întrebare pe care o adreseaza ing. Leonard Radut,
director al Laboratoarelor Genna.
Cercetătorii spun ca aditivii alimentari sunt substanţe chimice de sintezăşi,
deoarece ele nu se găsesc în mod natural, nu ar trebui să facă parte din
alimentaţia noastră. Impactul E-urilor asupra organismului este devastator,
deoarece ele nu sunt recunoscute şi acceptate de către acesta. O substanţă
străină, afirmă medicii, nu poate fi administrată timp îndelungat fără a produce
efecte secundare. Consumul îndelungat de produse alimentare aditivate sintetic
produce în organismul uman un bombardament asupra organelor interne,
provoacă distrugerea sistemului imunitar (acesta ajunge să producă anticorpi
peste măsură, folosindu-i împotriva propriului organism), precum şi o serie de
tumori maligne şi benigne.
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări
Alimentare, membru al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Forestiere, consideră că
incidenţa alarmantă a unor forme de cancer este strâns legată de avalanşa
produselor alimentare bogate în E-uri nocive, consumate frecvent de români. De
asemenea, E-urile periculoase sunt "vinovate" de răspândirea bolilor
cardiovasculare, ale tubului digestiv şi a alergiilor.
"Una este sa manânci un mar şi cu totul altceva este sa bei un compot de
mere conservat cu aditivi", semnaleaza prof. dr. Mencinicopschi. Domnia
sa atrage atenţia, totodata, asupra mezelurilor, în special asupra
parizerului, crenvurştilor, bauturilor racoritoare şi preparatelor conservate
cu substanţe chimice (în special supele la plic sau alimentele afumate).
Potrivit rapoartelor organizaţiilor internaţionale, mortalitatea în rândul
populaţiei globului, cauzata de consumul alimentelor îmbogaţite cu
substanţe artificiale, se afla pe locul al IlI-lea, dupa consumul de droguri
şi medicamente şi dupa accidentele de circulaţie.
Conform raportului Comisiei Naţionale de Oncologie - 2000, în România
cancerul este într-o creştere alarmantaşi se estimeaza ca aceasta afecţiune va deveni în scurt timp "boala mileniului III", împotriva careia nu exista înca premisele ca se va descoperi un antidot. Cancerul este, fara îndoiala, o consecinţa. Chiar daca nu au fost descoperite în totalitate cauzele acestei boli ucigatoare, cercetatorii au reuşit sa contureze trei dintre acestea: poluarea, tutunul şi alimentaţia. Cea din urma, potrivit unor studii recente, pare a fi una dintre cele mai importante cauze ale apariţiei cazurilor de cancer.
Conform normelor oficiale, prin aditivi alimentari se înţelege orice substanţă care, în mod normal, nu este consumată ca aliment în sine şi care nu este ingredient alimentar caracteristic având sau nu o valoare nutritivă şi prin a cărui adăugare intenţionată la produsele alimentare în scopuri tehnologice, în decursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament şi ambalare a unor asemenea produse alimentare devine o componentă a lor.
In listele internaţionale (ca şi în cea naţională), aditivii sunt clasificaţi în 25 de categorii şi numerotaţi specific:
coloranţi - pentru a schimba sau a da culoare; E100-E182
conservanţi- substanţe care prelungesc perioada de păstrare a alimentelor prin protejarea lor împotriva alterării produse de microorganisme; E200-E297 antioxidanţi - substanţe care prelungesc perioada de păstrare a alimentelor prin protejare împotriva oxidarii (de exemplu: râncezirea, schimbarea culorii); E300-E390 emulgatori - asigură un amestec omogen între apa şi grăsimile alimentare; E400-E496 săruri de topire E400-E496 agenţi de îngrosare- substanţe care au capacitatea de a mări vâscozitatea produselor alimentare; E400-E496
agenti de gelfiere-substanţe care permit şi care ajută la formarea gelurilor; E400-E496 stabilizatori- substanţe care fac posibilă menţinerea proprietăţilor fizico-chimice ale alimentelor, menţinând omogenizarea dispersiilor, culoarea etc.; E400-E496 agenti de gust (aromatizanti) - se împart in trei categorii:
a) substante aromate naturale - se obţin prin procese fizice enzimatice sau microbiologice din materii prime de origine vegetala sau animala;
b) substanţe identic naturale - sunt identice
din punct de vedere al compoziţiei cu aromele naturale, componentele fiind
obţinute prin sinteza;
c) substanţe artificiale - se obţin prin sinteza, având structura
şi compoziţia diferite de cele naturale; E600-E640
acidifianţi - substante care cresc aciditatea alimentelor, imprimandu-le un gust acru; E300-E390 agenţi antiaglomeranţi - E500-E580
amidon modificat- E1400-E1450 edulcoranţi (îndulcitori) - substanţe (altele decat zaharul) care se utilizeaza pentru a da gust dulce alimentelor; E900-E999 substanţe de afânare - substanţe care contribuie la creşterea volumului alimentelor fara a modifica valoarea energetica; E400-E496 antispumanţi- se folosesc pentru reducerea şi prevenirea spumei; E500-E580 agenţi de suprafaţă şi albire-E900-E999 / E1500-1520 agenţi deîntărire-afermisanţi - E500-E580
umectanţi - E1200-E1202 / E1400-E1450 / E1500-E1520
enzime E1100-E1105
Sursele aditivilor
Aditivii alimentari sunt substanţe mai rar extrase din materii prime naturale, de cele mai multe
ori fiind de sintezăşi în acelasi timp relativ neconventionale.
Intre aditivi, aromatizanţii alimentari cuprind substanţe naturale sau sintetice foarte variate.
Aromatizantii sintetici sunt admişi numai pentru aromatizarea produselor zaharoase, de patiserie, îngheţată, ciocolată, margarina, băuturi alcoolice distilate şi altor produse conform normelor de igienă.
In ceea ce priveşte coloranţii alimentari, aceştia pot avea atât surse naturale cât şi artificiale.
De exemplu, în familia coloranţilor galbeni întâlnim:
- E100, Curcumina, are o sursă naturalăşi anume şofranul de India
- E104, Quinolina, are o sursă artificialăşi anume gudronul sintetic de huilă
- E102, Tartrazina, produs chimic ce are ca sursa colorant Azo
- E107 sau Galben 2G, produs sintetic avand ca sursă atât gudronul sintetic de huilă cât şi
colorantul Azo
- E110, Galben Floarea Soarelui, produs sintetic având ca sursă atât gudronul sintetic de huilă
cât şi colorantul Azo.
In familia coloranţilor roşii, întalnim:
- E120, acidul carminic, obtinut din surse naturale şi anume din crusta insectelor gestante
- E122, E123, E124, E127, E128 au surse sintetice fiind obtinuţidin gudronul sintetic de huilă
şi colorantul Azo
In familia coloranţilor albaştrii:
-E131, E132, E133 au ca sursă naturală gudronul de huilă
Sunt folositi ca şi coloranti alimentari naturali: carotenul, xantofila şi clorofila.
Coloranţii artificiali au o mare putere de colorare, sunt relativ mai ieftini decât cei naturali, uşor
de păstrat şi de întrebuinţat.
„Cu excepţia maladiilor provenind din cauze accidentale,
otrăvire (plumb, arsenic, etc), din microorganisme extrem de
virulente, malformaţii congenitale, majoritatea bolilor cunoscute
îşi au originea direct sau indirect într-o alimentaţie incorectă".
(Dr. W. Kollath)
„Bolile de care suferă omul, urmare a civilizaţiei,
iau naştere mai ales prin intermediul alimentaţiei
şi pot fi vindecate tot numai pe calea unei alimentaţii corecte".
(Dr. H. P Rusch)
Majoritatea produselor alimentare conţin aditivi (cunoscuţi sub denumirea
• 1 IIT~i|| *\ w 1 1 r»w « * * 1 1
generica de "E"-uri)5 care conserva, dau culoare, forma, spumeazaşi mai ales dau
aroma în mod artificial, facând astfel produsul atragator şi vandabil timp
îndelungat.
"Produsele alimentare cu termen de garanţie de un an sau doi nu sunt o raritate. Nu
ne putem aştepta ca un produs atât de vechi sa fie bun pentru organismul nostru,
chiar daca el are autorizaţia sanitara pentru a fi comercializat. Este suficient sa ne
gândim ca o maioneza se altereaza în mod normal foarte repede (în 24 sau maxim
48 de ore), deoarece ea constituie o hrana foarte buna pentru bacterii. Va puteţi
închipui cât de hranitoare poate fi o maioneza din conserva, care a fost produsa
acum o luna, a fost pastrata la temperatura camerei şi care nu are semne evidente
de alterare deoarece are atât conservant încât bacteriile nu pot trai hranindu-se cu
ea. Oare de ce corpul uman s-ar putea hrani cu aceeaşi substanţa, cu aceeaşi hrana
moarta pe care bacteriile o refuza?"
Întrebare pe care o adreseaza ing. Leonard Radut,
director al Laboratoarelor Genna.
Cercetătorii spun ca aditivii alimentari sunt substanţe chimice de sintezăşi,
deoarece ele nu se găsesc în mod natural, nu ar trebui să facă parte din
alimentaţia noastră. Impactul E-urilor asupra organismului este devastator,
deoarece ele nu sunt recunoscute şi acceptate de către acesta. O substanţă
străină, afirmă medicii, nu poate fi administrată timp îndelungat fără a produce
efecte secundare. Consumul îndelungat de produse alimentare aditivate sintetic
produce în organismul uman un bombardament asupra organelor interne,
provoacă distrugerea sistemului imunitar (acesta ajunge să producă anticorpi
peste măsură, folosindu-i împotriva propriului organism), precum şi o serie de
tumori maligne şi benigne.
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări
Alimentare, membru al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Forestiere, consideră că
incidenţa alarmantă a unor forme de cancer este strâns legată de avalanşa
produselor alimentare bogate în E-uri nocive, consumate frecvent de români. De
asemenea, E-urile periculoase sunt "vinovate" de răspândirea bolilor
cardiovasculare, ale tubului digestiv şi a alergiilor.
"Una este sa manânci un mar şi cu totul altceva este sa bei un compot de
mere conservat cu aditivi", semnaleaza prof. dr. Mencinicopschi. Domnia
sa atrage atenţia, totodata, asupra mezelurilor, în special asupra
parizerului, crenvurştilor, bauturilor racoritoare şi preparatelor conservate
cu substanţe chimice (în special supele la plic sau alimentele afumate).
Potrivit rapoartelor organizaţiilor internaţionale, mortalitatea în rândul
populaţiei globului, cauzata de consumul alimentelor îmbogaţite cu
substanţe artificiale, se afla pe locul al IlI-lea, dupa consumul de droguri
şi medicamente şi dupa accidentele de circulaţie.
Conform raportului Comisiei Naţionale de Oncologie - 2000, în România
cancerul este într-o creştere alarmantaşi se estimeaza ca aceasta afecţiune va deveni în scurt timp "boala mileniului III", împotriva careia nu exista înca premisele ca se va descoperi un antidot. Cancerul este, fara îndoiala, o consecinţa. Chiar daca nu au fost descoperite în totalitate cauzele acestei boli ucigatoare, cercetatorii au reuşit sa contureze trei dintre acestea: poluarea, tutunul şi alimentaţia. Cea din urma, potrivit unor studii recente, pare a fi una dintre cele mai importante cauze ale apariţiei cazurilor de cancer.
Conform normelor oficiale, prin aditivi alimentari se înţelege orice substanţă care, în mod normal, nu este consumată ca aliment în sine şi care nu este ingredient alimentar caracteristic având sau nu o valoare nutritivă şi prin a cărui adăugare intenţionată la produsele alimentare în scopuri tehnologice, în decursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament şi ambalare a unor asemenea produse alimentare devine o componentă a lor.
In listele internaţionale (ca şi în cea naţională), aditivii sunt clasificaţi în 25 de categorii şi numerotaţi specific:
coloranţi - pentru a schimba sau a da culoare; E100-E182
conservanţi- substanţe care prelungesc perioada de păstrare a alimentelor prin protejarea lor împotriva alterării produse de microorganisme; E200-E297 antioxidanţi - substanţe care prelungesc perioada de păstrare a alimentelor prin protejare împotriva oxidarii (de exemplu: râncezirea, schimbarea culorii); E300-E390 emulgatori - asigură un amestec omogen între apa şi grăsimile alimentare; E400-E496 săruri de topire E400-E496 agenţi de îngrosare- substanţe care au capacitatea de a mări vâscozitatea produselor alimentare; E400-E496
agenti de gelfiere-substanţe care permit şi care ajută la formarea gelurilor; E400-E496 stabilizatori- substanţe care fac posibilă menţinerea proprietăţilor fizico-chimice ale alimentelor, menţinând omogenizarea dispersiilor, culoarea etc.; E400-E496 agenti de gust (aromatizanti) - se împart in trei categorii:
a) substante aromate naturale - se obţin prin procese fizice enzimatice sau microbiologice din materii prime de origine vegetala sau animala;
b) substanţe identic naturale - sunt identice
din punct de vedere al compoziţiei cu aromele naturale, componentele fiind
obţinute prin sinteza;
c) substanţe artificiale - se obţin prin sinteza, având structura
şi compoziţia diferite de cele naturale; E600-E640
acidifianţi - substante care cresc aciditatea alimentelor, imprimandu-le un gust acru; E300-E390 agenţi antiaglomeranţi - E500-E580
amidon modificat- E1400-E1450 edulcoranţi (îndulcitori) - substanţe (altele decat zaharul) care se utilizeaza pentru a da gust dulce alimentelor; E900-E999 substanţe de afânare - substanţe care contribuie la creşterea volumului alimentelor fara a modifica valoarea energetica; E400-E496 antispumanţi- se folosesc pentru reducerea şi prevenirea spumei; E500-E580 agenţi de suprafaţă şi albire-E900-E999 / E1500-1520 agenţi deîntărire-afermisanţi - E500-E580
umectanţi - E1200-E1202 / E1400-E1450 / E1500-E1520
enzime E1100-E1105
Sursele aditivilor
Aditivii alimentari sunt substanţe mai rar extrase din materii prime naturale, de cele mai multe
ori fiind de sintezăşi în acelasi timp relativ neconventionale.
Intre aditivi, aromatizanţii alimentari cuprind substanţe naturale sau sintetice foarte variate.
Aromatizantii sintetici sunt admişi numai pentru aromatizarea produselor zaharoase, de patiserie, îngheţată, ciocolată, margarina, băuturi alcoolice distilate şi altor produse conform normelor de igienă.
In ceea ce priveşte coloranţii alimentari, aceştia pot avea atât surse naturale cât şi artificiale.
De exemplu, în familia coloranţilor galbeni întâlnim:
- E100, Curcumina, are o sursă naturalăşi anume şofranul de India
- E104, Quinolina, are o sursă artificialăşi anume gudronul sintetic de huilă
- E102, Tartrazina, produs chimic ce are ca sursa colorant Azo
- E107 sau Galben 2G, produs sintetic avand ca sursă atât gudronul sintetic de huilă cât şi
colorantul Azo
- E110, Galben Floarea Soarelui, produs sintetic având ca sursă atât gudronul sintetic de huilă
cât şi colorantul Azo.
In familia coloranţilor roşii, întalnim:
- E120, acidul carminic, obtinut din surse naturale şi anume din crusta insectelor gestante
- E122, E123, E124, E127, E128 au surse sintetice fiind obtinuţidin gudronul sintetic de huilă
şi colorantul Azo
In familia coloranţilor albaştrii:
-E131, E132, E133 au ca sursă naturală gudronul de huilă
Sunt folositi ca şi coloranti alimentari naturali: carotenul, xantofila şi clorofila.
Coloranţii artificiali au o mare putere de colorare, sunt relativ mai ieftini decât cei naturali, uşor
de păstrat şi de întrebuinţat.