despre algocalmin si alte medicamente si cum devenim noi cobaii corporatiilor

[ingrid]

Algocalminul.
Interzis in marea majoritate a tarilor si drastic restrictionat in restul statelor, algocalminul continua sa se vånda la liber in farmaciile romånesti. Desi specialistii au tras nenumarate semnale de alarma asupra pericolului administrarii medicamentului, Ministerul Sanatatii refuza sa ia masuri in acest sens. Medicii spun ca metamizolul poate provoca o boala fatala, numita agranulocitoza, care distruge celulele din maduva osoasa, precursoarele celulelor sanguine care asigura apararea organismului




Reprezentantii Asociatiei Romåne pentru Studiul Durerii sustin ca 60 la suta din medicamentele folosite in controlul durerii in tara noastra contin metamizol. Potrivit unor studii recente realizate in patru spitale universitare din Romånia, peste 95 la suta dintre
pacienti primesc metamizol intravenos impotriva durerilor postoperatorii. Organizatia a solicitat autoritatilor sa introduca noi reglementari legate de prescrierea si eliberarea metamizolului, avertizånd asupra pericolului reactiilor adverse extrem de grave ale
acestuia
In SUA, metamizolul a fost retras complet de pe piata din 1977, in Marea Britanie, din 1965, iar in Arabia Saudita, din 1980. In Suedia, Danemarca, Olanda, Grecia, Irlanda, Pakistan, Ghana, Kuweit, Nepal, Bangladesh, Georgia si Lituania, medicamentul este strict interzis. In Israel , utilizarea acestui medicament a fost restrictionata,
administrarea lui fiind posibila numai in spitale. Belgia a reglementat, in 1987, folosirea metamizolului doar cu prescriptie medicala si a impus pastrarea preparatului la sectiunea otravuri
Pentru români, medicamentul preferat si cât se poate de uzual impotriva durerii este banalul algocalmin. Atât medicii, cât si pacientii recomanda si folosesc cu incredere acest tratament, fara insa a cunoaste cu exactitate cât de periculos este medicamentul.
Practic, algocalminul este atât de daunator, incât a fost interzis sau drastic restrictionat in foarte multe tari din lume. Mai mult, in Belgia, medicamentul este trecut la categoria otravuri. Numai la noi, in pofida avertizarilor, algocalminul continua sa fie accesibil
oricui.
Metamizolul, substanta interzisa pâna si in Bangladesh Substanta controversata pe care algocalminul o contine, metamizolul, poate provoca o boala fatala, numita agranulocitoza. Aceasta debuteaza cu o infectie foarte activa si presupune distrugerea celulelor din
maduva osoasa, precursoarele celulelor sanguine care asigura apararea organismului. „Metamizolul este prezent in aproximativ 60 la suta din medicamentele folosite in controlul durerii la noi in tara", a declarat dr. Elena Copaciu, presedintele Asociatiei Romane pentru
Studiul Durerii si medic sef la Clinica ATI a Spitalului Universitar Bucuresti. Aceasta a adaugat ca „un studiu multicentric recent, referitor la calitatea medicamentatiei postoperatorii, arata ca circa 95 la suta din bolnavi primesc metamizol intravenos pentru controlul durerii postoperatorii. Studiul a fost realizat in patru spitale universitare din Romania ".


Doctorii cer interzicere sau restrictionare

Asociatia Romana pentru Studiul Durerii trage un semnal de alarma si sustine ca se impun noi reglementari legate de prescrierea si eliberarea de metamizol. „Factorii de decizie trebuie stabileasca cu exactitate daca mai este nevoie sa mentinem pe piata farmaceutica combinatiile care contin metamizol. Se impune corecta informare a
pacientilor in legatura cu riscurile unei automedicatii incorecte, dar si cresterea gradului de informare a medicilor prescriptori in legatura cu reactiile adverse induse de acest medicament", a explicat dr. Elena Copaciu, care a adaugat ca riscul estimat de agranulocitoza este de 1 la 20..000 de administrari. Pe langa aceasta boala,
metamizolul mai poate da si alte reactii adverse de tip alergic, la fel de grave, care pot duce la moartea pacientului, chiar si cu terapie intensiva prompt aplicata. Pe langa socul anafilactic, mai pot aparea si reactii alergice moderate, de tip bronhospasm, crize de astm
bronsic, dereglari ale functiilor ficatului, rinichilor si plamanilor, dar si hipotensiune
arteriala si reactii de tip greata sau voma. La noi nu exista date despre reactiile adverse ale metamizolului, pentru ca acestea nu se monitorizeaza, dar specialistii spun ca e imposibil ca dintr-o sala de conferinta sa nu se gaseasca medici care sa povesteasca despre complicatii alergice grave, care i-au facut sa fie mai atenti la prescrierea de metamizol. Unul dintre pericolele utilizarii acestei substante este generat de usurinta cu care orice individ o poate procura. Ea poate fi eliberata fara nici un fel de prescriptie
medicala. Nu exista nici un control asupra consumului, riscul agranulocitozei neputând fi evitat.


In Belgia, eticheta algocalminului are un cap de mort

Metamizolul a fost lansat pe piata farmaceutica pentru prima data in 1921, în Germania , de firma Hoechst. În 1922 a fost deja descrisa agranulocitoza, dar numai dupa câteva decenii de utilizare, metamizolul a fost asociat cu reactii adverse fatale si, în primul
rând, cu agranulocitoza. In SUA, printr-o hotarâre a FDA, metamizolul a fost retras complet de pe piata din 1977, în Marea Britanie din 1965, iar în Arabia Saudita din 1980. Asociatia Medicala Americana a atentionat pericolele potentiale ale utilizarii acestor preparate înca în 1973. Datorita riscului mare de agranulocitoza, retragerea
metamizolului în Suedia s-a facut din 1973, însa în urma unei contraofensive a producatorilor cu prezentarea unor date optimiste, statul suedez cedeaza si reintroduce metamizolul pe piata în 1995.
Aparitia însa a unor noi cazuri de agranulocitoza ca rezultat al utilizarii metamizolului timp de 6-7 zile oral sau parenteral într-un interval de 3-4 luni a dus la scoaterea metamizolului de pe piata suedeza în 1999.
Danemarca a interzis utilizarea sistemica a metamizolului înca din 1979. Israelul a restrictionat in 1995 utilizarea parenterala a metamizolului sodic numai în spitale. Belgia a reglementat, din 1987, utilizarea metamizolului numai dupa prescriptie medicala si a impus pastrarea preparatului la sectiunea otravuri, cu obligatia aplicarii pe flacon a etichetei „cap de mort". Germania , prin hotarâri emise în 1987, a restrictionat utilizarea preparatelor ce contin metamizol, retragând de pe piata combinatiile ce includ aceasta substanta. Spania în 1989 a retras de asemenea combinatiile de metamizol cu exceptia
celor spasmolitice, pastrând metamizolul numai pentru tratarea durerilor post-traumatice, postoperatorii si febrei care nu raspunde la alte analgeziceantipiret ice. În Olanda, producatorii au luat în 1990 hotarârea de a retrage de pe piata produsele ce contineau
metamizol în diverse combinatii. Metamizolul a mai fost retras si din Grecia, Irlanda , Pakistan , Ghana , Arabia Saudita si Kuweit. Cazurile cele mai recente sunt Nepal , Bangladesh , Georgia si Lituania.

[ingrid]

Ati citit cu atentie prospectul acestui medicament?

Compania producatoare avertizeaza prin prospect asupra reactiilor adverse importante, chiar daca formularea este un pic vaga si se foloseste un limbaj medical specializat: „Atentie! Acest medicament poate provoca fenomene alergice de tip anafilactic, mergând pâna la agranulocitoza sau soc. Deoarece agranulocitoza apare în mod neasteptat si este independenta de doza si de durata tratamentului, în cazul aparitiei febrei, anginei si/sau ulceratiilor bucale sunt obligatorii întreruperea imediata a tratamentului si efectuarea
urgenta a hemogramei. Continuarea administrarii creste riscul de deces. În cazul tratamentului de lunga durata trebuie controlata periodic hemograma. Riscul de soc anafilactic este mai mare la pacientii cu astm bronsic alergic, rinita alergica si urticarie.
Înaintea începerii tratamentului este necesara o anamneza atenta privind eventualele afectiuni alergice, precum si antecedentele de alergie la derivatii de pirazol sau la
salicilati. În cazul pacientilor cu risc crescut de soc anafilactic, produsul se va administra numai daca este absolut necesar, dupa evaluarea atenta a raportului risc potential/beneficiu terapeutic si sub stricta supraveghere medicala. Medicamentul poate provoca hipotensiune arteriala, uneori severa (mai ales în caz de injectare intravenoasa prea rapida), hipotonie, hipovolemie, deshidratare, instabilitate hemodinamica, soc hemodinamic, hiperpirexie" . [13/03/2009 18:58]
ce ne fac de fapt medicamentele [ingrid]
Vă prezentăm în acest articol o serie de scandaluri în care industriile farmaceutice din întreaga lume au fost implicate de-a lungul timpului şi denumirile unor medicamente care au ucis mii de oameni. În cazul fiecărui astfel de medicament precizăm dacă este comercializat în România şi eventual de ce companie şi sub ce denumire (dacă aceasta este modificată faţă de cea originală).

Din cauza efectelor secundare grave o serie de medicamente au fost retrase de pe piaţă în unele ţări. Cu toate acestea ele continuă să fie comercializate în alte ţări. România este o bună piaţă de desfacere pentru multe medicamente criminale interzise în alte state.

Efecte secundare grave înseamnă moarte şi boli severe datorate medicamentelor respective. În general, din punct de vedere legal, numai moartea sau vătămările majore ale sănătăţii celor care au folosit un anumit medicament pot duce la interzicerea acestuia. Rareori se ajunge la interzicerea unui medicament datorită unor simptome considerate „minore” şi aceasta se face de regulă abia după decenii de folosire.

Iresponsabilitatea, cinismul şi lăcomia după câştiguri a celor care deţin companii din industria farmaceutică sunt atât de mari, încât chiar şi în cazurile de interdicţie, medicamentele continuă să fie fabricate şi vândute mai departe în alte locuri pe glob. Aceasta deoarece interdicţia rămâne valabilă doar în ţara în care există “victime recunoscute” şi în care autorităţile responsabile au luat măsuri. Prin urmare, medicamente interzise în Anglia sau Germania se vând mai departe în SUA, Africa sau alte ţări şi invers. Deci industria farmaceutică vinde mai departe substanţe care produc boli şi moarte, deşi SE ŞTIE foarte bine acest lucru.
Industria farmaceutică este interesată să vindece oamenii, ori mai degrabă să câştige cât mai mulţi bani din vânzarea de medicamente?Zeci de medicamente sunt scoase de pe piaţă anual datorită efectelor secundare grave

Un prim exemplu este siropul de tuse cu Clobutinol. Acesta, după ce a fost folosit intens timp de peste 40 de ani, a fost interzis în 2007, constatându-se că produce dereglări ale bătăilor inimii. Iată câteva dintre numele sub care a fost folosit: Silomat, Clobutinol, STADA, Tussed, Rofatuss, Nullatuss.
În România medicamentul Silomat pe bază de Clobutinol, produs de către compania Boehringer Ingelheim a fost disponibil în farmacii fără prescripţie medicală până în 2007. Apoi acesta a fost retras de pe piaţă şi în ţara noastră, în urma unei directive a Agenţiei Europene pentru Evaluarea Medicamentelor.

Medicamente vechi, care sunt în circulaţie de decenii şi nu au fost supuse niciunui test, se vând mai departe în unele ţări, deşi acolo unde au fost testate au fost interzise. Până în anul 1978 industria farmaceutică nu era nevoită să probeze în vreun fel că medicamentele au efectele menţionate în prospecte. De atunci încoace se arată – cu nişte teste pe animale, teste care de fapt nu dovedesc nimic – că medicamentele au efect asupra animalelor. Mai precis că animalele nu mor imediat când aceste medicamente, făcute de fapt pentru oameni, le sunt date cu forţa în condiţii total nenaturale. Doar că testele pe animale nu au absolut nicio valoare ştiinţifică.

Enumerăm în continuare câteva din scandalurile şocante legate de medicamente:

Sprayul pentru astm Isoproterenol, comercializat sub numele de Isuprel, a ucis în anii '60 în jur de 3500 de pacienţi. Cu toate acestea el se comercializează în continuare în ţara noastră şi este prescris în diverse afecţiuni ale inimii.

Medicamentul Stilbestrol a fost dovedit ca producând tumori uterine şi mamare la femei şi a fost scos de pe piaţă în unele ţări europene. În România este produs şi comercializat de patru companii farmaceutice: Amniocen, Farmacom, Imedica, Mediplus Exim.

Un scandal legat de cunoscutul Paracetamol a avut loc în Anglia în 1971. 1500 de pacienţi au fost internaţi în spital în după ce au luat Paracetamol. Cei mai mulţi au avut probleme şi mai mari în spital din cauza tratamentului ulterior.

În SUA medicamentul Orabilex a creat boli de rinichi care au dus la moarte.

Somniferul Contergan a făcut ca zeci de mii de copii să se nască degeneraţi fizic. În Germania, în anul 1958 producătorul acestui „medicament” a trimis peste 40.000 de scrisori la doctori convingându-i că acesta este cel mai bun somnifer pentru gravide şi mame care alăptează copii. În ciuda scandalului legat de Contergan concernele farmaceutice au continuat să vândă otrăvuri la gravide şi copiii. În 1978 s-a făcut cunoscut public că medicamentele Primodos, Amonorn, Duogynon, Bebendox şi Bndectin au condus la malformaţii ale noilor născuţi.

În 1970 au fost scoase de pe piaţă tranchilizantele Pronap şi Plaxin pentru că produceau moartea noilor născuţi.

Trilergan a fost confiscat de poliţie în 1975 în Italia pentru că producea hepatita (deci hepatita nu vine neapărat de la un virus, aşa cum se crede).

Flamanil, un medicament reumatic, a fost retras în 1976 de pe piaţă, după ce s-a constatat că duce la pierderea conştiinţei. Acest medicament se comercializează în continuare în Spania.

În 1979 a fost recunoscut în mod oficial că Valium crează dependenţă, chiar şi în doze mici. Mai mult de 15% din americanii adulţi luau regulat Valium.

Inhibitorii de apetit Preluin şi Maxiton au fost scoşi de pe piaţă în Germania după ce s-a constatat că afectau grav inima şi sistemul nervos.

Medicamentul pentru afecţiuni ale inimii Eraldin, prescris între 1970 şi 1975 la un număr de peste 100.000 de britanici, a cauzat daune la ochi şi intestine, precum şi numeroase decese. Eraldin există în farmaciile româneşti.

S-a constatat că antinevralgicul Phenacitin, care s-a vândut în lume sub 200 de nume diferite, împiedică funcţia rinichilor, chiar distrugându-i complet, produce tumori la rinichi şi distruge globulele roşii din sânge. Un alt antinevralgic, Amydorphirin a fost interzis în peste 160 de ţări (nu în toate, în multe se mai vinde încă) fiindcă împiedică formarea celulelor albe din sânge, ceea ce conduce la moarte. Antinevralgicele şi antireumaticele Tanderil şi Butazoludin (Ciba-Geigy) au condus în întreaga lume la moartea a peste 10.000 de pacienţi.

Unul dintre cele mai populare medicamente din România, algocalminul, este unul dintre cele mai otrăvitoare remedii de pe piaţă. Algocalminul este interzis în marea majoritate a ţărilor şi drastic restricţionat în restul statelor. Medicii spun că medicamentul poate provoca o boală fatală, care distruge celulele din măduva osoasă, aflate în strânsă legătură cu celulele sangvine. Din cauza lipsei de informare, românii profită de preţul accesibil al medicamentului, cumpărându-l la scară largă, chiar dacă în ţări precum Belgia, acesta este trecut la categoria otrăvuri.

[ingrid]

În 1978 medicamentul complet nefolositor Oxichinolin, prescris în probleme digestive, a provocat un scandal mondial: peste 30.000 de oameni au orbit ori le-au paralizat picioarele după administrarea sa. Acest medicament a provocat şi numeroase decese (peste 1000 numai în Japonia).

În 1977 a fost retras de pe piaţă Phenformin, un medicament pentru diabetici, după ce făcuse peste 1000 de victime în fiecare an!

Rasperpin, medicament împotriva hipertensiunii, creşte de trei ori riscul de cancer la sân, creează coşmaruri şi depresii şi se bănuieşte că produce tumori la creier, la hipofiză, la piele, la ovare şi la uter.

New York Post a scris ca peste 852 pacienţi cărora le-a fost injectat medicamentul pentru inimă Epinepheren au decedat.

Daily Telegraph a făcut cunoscut în 1983 că anestezicul Hypnomidate a condus într-un spital de urgenţă din Glasgow la o creştere rapidă a deceselor. Medicii au refuzat însă să publice numărul deceselor în rândul celor care au urmat tratamentul cu acest medicament. În România încă se mai foloseşte în spitale, anestezic administrat ca soluţie injectabilă.

În 1983 au fost publicate în Suedia dosare secrete de la firma Ciba-Geigy din care reiese că concernul era informat de moartea la peste 1182 presoane din cauza antireumaticului Butazolidin şi Tanderil. După alte surse cifrele adevărate ale deceselor din urma acestor medicamente este de peste 10.000. La noi în ţară se comercializează încă Tanderil ca medicament antireumatismal.

New York Times a scris în 1984 ca medicamentul Selacryn 1980 a fost retras de pe piaţă după ce au fost recunoscute peste 510 cazuri de distrugere a ficatului şi de moarte.

După ziarul Guardian din 4 ianuarie 1985, medicamentul împotriva infecţiilor cu ciuperci Nizoral a condus la 5 decese şi la 77 de cazuri grave de boală.

În martie 1985 ziarul Neue Presse, a raportat că Fansidar, medicament împotriva malariei, a condus la boli de piele grave, cu pericol de moarte. În România medicamentul este recomandat de medicii parazitologi pentru tratarea toxoplasmozei. Se comercializează în farmacii.

În iulie 1985 ziarul Guardian scrie că somniferele Largactil au fost scoase de pe piaţă pentru că au condus la disfuncţii grave ale creierului. Substanţa cunoscuta si sub numele de largactil sau torazină este un neuroleptic de veche generaţie, utilizat încă în unele spitale de psihiatrie. Acesta are efecte dezastruoase asupra organismului. Cifra victimelor se ridică la un milion de oameni care s-au îmbolnăvit de dischinezie, dereglări ale aparatului locomotor sau au pierdut pentru totdeauna capacitatea de a controla muşchiul limbii sau întregul corp.

În decembrie 1985 concernul Ciba-Geigy a fost pus în situaţia de a recunoaşte public că a falsificat datele de la 46 de antibiotice şi de la alte medicamente atunci când au fost cerute de Ministerul Sănătăţii.

În mai 1985 autorităţile din SUA şi Marea Britanie au interzis prescrierea de hormoni care stimulează creşterea, pentru că pacienţii care îi folosesc se îmbolnăvesc de infecţii nevindecabile, chiar la mulţi ani după aceea. Hormonii respectiv au fost obţinuţi din creierul morţilor!

În decembrie 1985 Guardian a raportat că antidepresivele Merital şi Nomifensin produc oprirea rinichilor, anemie şi pneumonie. Nomifensin este prescris în România în cazurile consumatorilor de droguri. Tot în decembrie 1985 acelaşi ziar a raportat că peste 2000 de oameni s-au îmbolnăvit din cauza medicamentului Felden administrat pe cale rectală. Acest medicament se găseşte azi în farmaciile româneşti. 77 de pacienţi au murit, aproape toţi din cauza ruperii şi sângerării intestinelor. Concernul Pfitzer (producătorul Viagra) a declarat ca şi mai înainte că acest medicament este „suportat bine” de pacienţi.

Vaccinul HEXAVAC folosit din anul 2000, cu care au fost vaccinaţi deja 1,5 milioane de copii în Germania a fost scos în anul 2005 de pe piaţă fiindcă „nu funcţionează cum s-a aşteptat şi nu oferă protecţie”. Asta e declaraţia oficială, probabil că producea boli sau moarte evidentă. Morţii şi cei rămaşi bolnavi pe viaţă din cauza vaccinurilor nu prea apar în presă. Şi în România a fost folosit acest vaccin, dar acum este retras de pe piaţă.

Vaccinul împotriva bolilor create de căpuşe, TicoVac, singurul vaccin de acest gen pentru copii, a fost scos în 2006 de pe piaţă fiindcă producea febră puternică şi efecte secundare masive.

Medicamentul Vioxx al Firmei Merck pentru artroză şi dureri la încheieturi luat de peste 120.000 de pacienţi în Germania a fost scos în octombrie 2004 de pe piaţă fiindcă producea atac de inima şi boli de inimă. Deşi firma ştia de efectele negative cauzate de acest medicament cu mult timp înainte, nu au retras medicamentul de pe piaţă decât în 2004, la presiunea autorităţilor. Acest medicament a fost retras şi de piaţa românească.

Antiinflamatorul Prexige al companiei Novartis împotriva artritei a fost scos de pe piaţă în august 2007 fiindcă mai mulţi pacienţi au murit după ce l-au luat. Medicamentul Bextra pentru artrită de la Firma Pfizer a fost scos de pe piaţă în 2005 din cauza riscului major de atac de cord şi congestie cerebrală. Aceste medicamente nu au autorizaţie de punere pe piaţă în România.

S-a constatat că barbituricele nu alină insomnia, ci o agravează.

Zelmac, medicament împotriva afecţiunilor digestive, care se vinde în România la ora actuală, produs de compania Novartis, a fost scos de pe piaţă în Germania în aprilie 2007, deşi nici măcar nu fusese aprobat încă, fiind folosit ilegal de către doctori în scopul testării lui pentru industria farmaceutică.

Un scandal foarte mare cu multe victime: Lipobay, un medicament care scade colesterolul, a fost scos în 2001 de pe piaţă. Acesta cauzase sute de decese. Concernul Bayer, care l-a produs a fost dat în judecată de peste 1000 de ori datorită acestui medicament.

Thyreotom forte, un medicament pentru suplimentarea aportului de hormoni tiroidieni la pacienţi cu hipotiroidie a fost scos de pe piaţă în Germania în 2005. În România în continuare este prescris de medici şi se găseşte în farmacii.

Ketotifen, un medicament pentru tratamentul de lungă durată în astmul bronşic alergic sau cu componenţă alergică, bronşită alergică şi tulburări astmatice a fost scos în 2006 de pe piaţă în Germania, din cauza efectelor secundare. În România se găseşte în farmacii.

Terfenadin, antialergic, a fost scos de pe piaţă în mai multe ţări europene. În România se găseşte sub denumirea de Histadin, un sirop folosit în tratamentul simptomelor multor afecţiuni alergice şi în prevenirea şi tratamentul reacţiilor alergice la transfuzia de sânge.

Tenuate Retat – un medicament care scade pofta de mâncare, a fost scos de pe piaţă în Germania în anul 2000.

Merzol, medicament pentru alergie solară a fost scos de pe piaţă în 2005 din cauza efectelor secundare grave.

FDA a recomandat în 2000 firmei Glaxo-Wellcome să scoată de pe piaţă medicamentul Lotronex pentru intestine, din cauza morţii unor pacienţi care au luat acest medicament.

Exanta, bazat pe substanţa Ximelatragan şi aprobat din 2004 împotriva trombozelor a fost scos de pe piaţă în februarie 2006 în Germania din cauză efectelor negative grave asupra ficatului. Acest medicament nu a fost comercializat la noi.

Trovan, antibiotic, a cauzat morţi şi vătămări grave, astfel încât a fost scos de pe piaţă după un singur an de zile. Deşi la testele dinainte de aprobare se constatase ca Trovan dăunează ficatului, Firma Pfizer nu a considerat că este periculos. Comentariul Firmei: „Trovan a fost cel mai bine testat medicament de pe piaţă, cu mult mai bine decât penicilina de exemplu”. Oare câţi morţi şi bolnavi creează medicamentele care nu sunt testate aşa de bine, dacă unul testat aşa de bine duce la moartea pacienţilor fiind interzis după un an?
Legat de acelaşi medicament, autorităţile nigeriene au dat în judecată Pfizer şi acuză compania farmaceutică de implicarea în moartea unor copii cărora li s-a administrat Trovan, în perioada în care acest medicament nu era încă aprobat, în timpul unei epidemii de meningită.

Parkinsan, medicament împotriva maladiei Parkinson, de la Firma Byk Gulden, vândut de peste 130.000 de ori pe an, creează dereglări mari ale ritmului cardiac, care pun în pericol viaţa pacienţilor care îl folosesc. Se cercetează dacă va fi interzis. Firma se scuză cu citatul „Funcţionarea şi siguranţa lui au fost dovedite prin studii”.

Despre Urethan medicii spun că vindecă leucemia. S-a constatat însă ca el creează cancer la ficat, plămâni şi măduva oaselor.

Methotrexat, de asemenea împotriva leucemiei, a produs tumori şi a dus la anemie gravă şi ruperea intestinelor. În România este comercializat şi prescris în reducerea dureriilor şi a tumefacţiilor articulare.

Mitothan, un alt medicament împotriva leucemiei, duce la moartea rinichilor secundari. La noi se găseşte sub numele de Lysodren şi este utilizat pentru tratamentul cancerului stratului exterior al glandei suprarenale. Este produs de laboratarele Hra Pharma – Franţa.

Antibioticul Isoniazid duce la moartea ficatului. Acesta este comercializat în România.

Antibioticul Kanamyzin produce insuficienţă renală şi atacă nervii auzului.

Bismut, medicament prescris împotriva diareii şi chiar şi a constipaţiei (sic!) produce intoxicaţii grave. În Franţa au fost cunoscute mai multe mii de astfel de cazuri.

În 1984 ziarul Daily-Mail a reportat că medicamentul împotriva acneei, Roacutan, medicament care se prescrie şi în prezent, a condus, la jumătate din copiii mamelor care l-au luat în timpul sarcinei, la malformaţii foarte grave. Roacutan este prescris în continuare de doctorii români.

Bibliografie:
Hans Ruesch: Die Pharma Story, München 2002, www.wissenschaf%20t-unzensiert.de/med12_2.htm

sursa:http://www.yogaesoteric.net/co
ntent.aspx?lang=RO&item=5626 [13/03/2009 19:05]